c) Masuri cu caracter general

229. In ceea ce priveste masurile destinate sa garanteze eficienta mecanismului stabilit prin Conventie, Curtea atrage atentia asupra rezolutiei Res(2004)3 si recomandarea Rec(2004)6 a Comitetului de Ministri ai Consiliului Europei adoptate la 12 mai 2004 (paragrafele 81-83 de mai sus).

230. Chiar daca in principiu nu ii apartine Curtii sarcina de a arata care pot fi masurile corecte de indreptare pentru ca Statul parat sa se achita de obligatiile sale in baza articolului 46 al Conventiei, pentru a oferi asistenta pe care Statul parat o solicita, ea va sugera, in scop pur orientativ, tipurile de masuri pe care Statul roman le-ar putea lua pentru a pune capat situatiei structurale constatate.

231. Asa cum Curtea a constatat deja in hotararea Viaşu precitata, Statul parat trebuie, inainte de toate, fie sa indeparteze orice obstacol care se opune exercitarii eficiente a dreptului numeroaselor persoane afectate de situatia considerata de Curte contrare Conventiei, cum este si cazul petentelor, fie, alternativ, sa ofere un remediu adecvat ( a se vedea, mutatis mutandis, Yuriy Nikolayevich Ivanov, precitat, § 94).

232. Statul parat trebuie deci sa garanteze prin masuri legale si administrative adecvate respectarea dreptului de proprietate a tuturor persoanelor care se afla intr-o situatie asemanatoare celei a petentelor, tinand cont de principiile enuntate de jurisprudenta Curtii in ceea ce priveste aplicarea articolului 1 din Protocolul nr 1 (paragrafele 162-177 de mai sus). Aceste obiective ar putea fi atinse, de exemplu, prin amendamente la mecanismul de restituire actual, pentru care Curtea a aratat cateva slabiciuni, si infiintarea de urgenta a unor proceduri simplificate si eficiente, fondate pe masuri legislative si pe o practica juridica si administrativa coerenta, care sa poate mentine un just echilibru intre diversele interese implicate. (Viaşu, precitata, § 83).

233. Punerea in balanta a drepturilor in cauza si a castigurilor si pierderilor diferitelor persoane afectate de procedura de transofmrare a economiei si a sistemului juridic al Statului constituie un exercitiu de o dificultate exceptionala, care implica interventia diverselor autoritati interne. Curtea apreciaza prin urmare ca este oportun sa ii lase Statului parat o marja larga de apreciere pentru a alege masurile destinate sa garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau sa reglementeze raporturile de proprietate in tara si pentru punerea lor in practica (paragrafele 169-177 de mai sus).

234. Curtea ia act cu interes de propunerea avansata de Guvern in planul sau de actiune care vizeaza stabilirea unor termene obligatorii pentru ansamblul etapelor administrative. O asemenea masura, sub conditia sa fie realista si dublata de un control jurisdictional eficient, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficacitatii mecanismului de despagubire.

235. In acelasi timp, Curtea apreciaza ca alte exemple de bune practici si masuri de ajustare legislativa, care respecta principiile enuntate de Conventie si Protocoalele sale, oferite de alte State semnatare ale Conventiei ar putea constitui o sursa de inspiratie pentru guvernul parat ( a se vedea mai ales cauzele Broniowski si Wolkenberg, precitate). Astfel, revizuirea legislatiei, care sa conduca la niste norme de procedura clare si simplificate, ar face sistemul de despagubire mai previzibil in aplicarea sa, spre deosebire de sistemul actual, ale carui dispozitii sunt imprastiate in mai multe legi, ordonante si hotarari. Limitarea despagubirilor si esalonarea lor pe o perioada mai mare ar putea reprezenta de asemenea masuri posibile pentru mentinerea unui just echilibru intre interesele fostilor proprietari si intersul general al colectivitatii.

236. Avand in vedere numarul mare de persoane implicate si consecintele grave ale unei asemenea dispozitii, al carei impact asupra intregii tari este considerabil, autoritatile nationale raman suverane sa aleaga, sub controlul Comitetului de Ministri, masurile generale de integrat in ordinea juridica interna pentru a pune capat incalcarilor constatate de catre Curte.

d) Procedura de urmat in cazurile asemanatoare

237. Curtea reaminteste ca procedura hotararii pilot are rolul de a permite ca remediul cel mai rapid cu putinta sa fie oferit la nivel national tuturor persoanelor afectate de problema structurala identificata prin hotararea pilot. Astfel se poate decide, in hotararea pilot, suspendarea tuturor cererilor asemanatoare in fond pentru timpul necesar punerii in practica a masurilor cu caracter general capabile sa rezolve respectiva problema structurala (Yuriy Nikolayevich Ivanov, precitat, § 95, Broniowski, precitat, § 198, si Xenides-Arestis c. Turciei, nr. 46347/99, § 50, 22 decembrie 2005).

238. In acest sens, Curtea a considerat ca este necesar, in unele dintre precedentele hotarari pilot, sa adopte o abordare diferentiata in functie de modul in care cererile au fost introduse in fata sa dupa sau inainte de pronuntarea respectivelor hotarari (Bourdov (nr. 2), precitata, §§ 143-146, si Olaru si altii, precitata, § 60).

239. Pentru prima categorie, Curtea a considerat ca petentii ar putea sa fie invitati sa-si depuna plangerile in primul rand la autoritatile nationale. Referitor la a doua categorie, ea a considerat ca ar fi nedrept sa solicite petentilor sa-si depuna plangerile tot autoritatilor nationale, tinand cont de faptul ca au suportat deja mai multi ani consecintele violarii drepturilor lor garantate prin Conventie.

240. In toate cazurile, examinarea cauzelor similare a fost suspendata pentru un an in asteptarea punerii in practica a masurilor cu caracter general

(Bourdov (nr 2), precitata, § 143, Yuriy Nikolayevich Ivanov, precitata, § 96, si Olaru si altii, precitata, § 61) sau pentru sase luni (Suljagić c. Bosnia-Hertegovina, nr 27912/02, § 65, 3 noiembrie 2009).

241. Tinand cont de numarul important de cerereri indreptate contra Romaniei continand acelasi tip de litigii, Curtea hotaraste sa suspende pentru o perioada de optisprezece luni numarate de la data la care prezenta hotarare va deveni definitiva examinarea tuturor cererilor care izvorasc din aceeasi problematica generala, asteptand adoptarea de catre autoritatile romane a masurilor capabile sa ofere un remediu potrivit tuturor persoanelor vizate de legile reparatorii.

242. Decizia de suspendare nu aduce atingere puterii Curtii de a declara inadmisibila vreo cauza de acest gen sau sa ia act de o intelegere amiabila la care partile ar ajunge, in aplicarea articolelor 37 sau 39 din Conventie

(Bourdov (nr 2), precitata, §§ 144-146, si Olaru si altii, precitata, § 61).