La data de 19 iulie 2011, judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului au pronuntat hotararea in cauza Jarnea contra Romaniei (cererea nr 41838/05).

In cauza, reclamantul Ioan Jarnea are cetatenie romana si americana, s-a nascut in 1940 si domiciliaza in Bucuresti.

Reclamantul a adresat in cursul anului 2001 o cerere catre CNSAS (Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii), institutie creata prin lege in anul 1999 pentru a permite accesul cetatenilor la dosarul personal tinut de Securitate (serviciile secrete ale fostului regim totalitar-comunist ). Ioan Jarnea a solicitat prin aceasta cerere accesul la dosarul personal.

CNSAS i-a comunicat reclamantului dosarul, insa acesta era incomplet, continand numai patru pagini.  In continuare, Ioan Jarnea a formulat mai multe cereri catre CNSAS, plangandu-se de lipsa celorlalte file din dosar. Numai dupa ce a actionat CNSAS in judecata la sectia de contencios administrativ si fiscal, reclamantul a obtinut in sfarsit, la 23 august 2010, dosarul sau complet care numara 172 de pagini. De asemenea, in acelasi an, i s-a oferit si un film fotografic distrus in proportie de 85%.

CEDO a facut referire in motivarea sa la alte spete similare precum cauza Haralambie c. Romaniei., unde s-a subliniat ca legislatia interna (legea 187/1999) prevede in mod expres dreptul la accesul dosarului personal intocmit de fosta Securitate. Curtea a retinut ca, spre deosebire de cazul Haralambie, reclamantul a avut acces la dosarul personal inca din 2001. Problema este ca acest dosar era alcatuit doar din patru foi, numerotate de la 355 la 356, rezultand atat din aceasta numerotare cat si din ordinea cronologica a continutului ca dosarul in cauza era mult mai voluminos.

De asemenea, Curtea a luat in considerare ca de abia la 21 aprilie 2010, respectiv la mai mult de noua ani dupa prima sa cerere care dateaza din 13 februarie 2001 si dupa comunicarea cererii catre Guvern, CNSAS a informat reclamantul ca, dupa verificari, a mai gasit si un film fotografic creat de fosta Securitate, unde numele reclamantului figura pe 67 pagini. In acelasi timp, Ioan Jarnea a primit copia celor 172 de pagini din dosar de abia la 23 august 2010.

CEDO a declarat plangerea petentului Jarnea admisibila si a hotarat ca s-a incalcat articol 8 din Conventie si ca, prin urmare, statul roman trebuie sa-i plateasca reclamantului:

• 5 000 EURO (cincimii euro), cu titlu de daune morale;
• 200 EUR (douasute euro), pentru cheltuieli de judecata;