Grefierul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a informat Ministerul Afacerilor Externe din România la 7 noiembrie 2011 că judecătorul Corneliu Bârsan a solicitat să se abţină pentru o perioadă de timp de la judecarea cauzelor în care statul român are calitate de parte. Corneliu Bârsan a adresat această solicitare noului preşedinte al Curţii Sir Nicolas Bratza. Nicolas Bratza a acceptat solictarea judecătorului român în baza articolelor 28 şi 29 din Regulamentul Curţii, respectiv:

Articolul 28 - Indisponibilitatea, abţinerea sau recuzarea

1. Orice judecător ce nu poate participa la şedinţele pentru care este convocat înştiinţează despre aceasta, în cel mai scurt timp, Preşedintele Camerei.

2. Nici un judecător nu poate participa la examinarea unei cauze:
(a) dacă are un interes personal în cauză, ce rezultă, de exemplu, dintr-o relaţie conjugală sau de rudenie, dintr-o altă relaţie de rudenie apropiată, dintr-o relaţie apropiată personală sau profesională, sau dintr-un raport de subordonare, cu oricare dintre părţi;
(b) dacă a intervenit anterior în cauză, fie ca agent, avocat sau consilier al unei părţi sau al unei persoane ce are un interes în cauză, fie, la nivel naţional sau la nivel internaţional, ca membru al unei alte jurisdicţii sau al unei comisii de anchetă, sau în orice altă calitate;
(c) dacă desfăşoară, în timp ce este judecător ad hoc sau fost judecător ales care continuă să participe la examinarea cauzei în virtutea art. 26 § 3 al Regulamentului, o activitate politică sau administrativă sau o activitate profesională incompatibilă cu independenţa sau cu imparţialitatea sa;
(d) dacă a exprimat în public, prin intermediul mass-media, în scris, prin acţiuni publice sau pe orice altă cale, opinii care, în mod obiectiv, sunt de natură să afecteze imparţialitatea sa;
(e) dacă, pentru oricare alt motiv, pot fi puse la îndoială, în mod legitim, independenţa sau imparţialitatea sa.
3. Dacă un judecător se abţine pentru unul dintre motivele menţionate, el îl informează pe Preşedintele Camerei, care-l dispensează de a mai participa la examinarea acelei cauze.
4. Dacă judecătorul interesat sau Preşedintele Camerei ezită asupra existenţei sau inexistenţei uneia dintre cauzele de recuzare enumerate în paragraful 2 din prezentul articol, Camera decide. Ea ascultă pe judecătorul în cauză, apoi deliberează şi votează în absenţa lui. În scopul deliberării şi votării asupra acestei probleme, judecătorul în cauză este înlocuit de primul judecător supleant al Camerei. La fel se va proceda şi în situaţia în care el a fost desemnat să facă parte din Cameră ca judecător ad hoc, conform art. 29 § 1 al Regulamentului, în locul judecătorului ales pentru statul în cauză.
5. Dispoziţiile de mai sus se aplică şi în cazul participării unui judecător la un comitet, notificarea prevăzută la paragrafele 1 şi 3 fiind adresată Preşedintelui Secţiunii.

Articolul 29 - Judecătorii ad hoc

1. (a) Dacă un judecător ales pentru un stat aflat în cauză este indisponibil pentru Cameră, se abţine sau este dispensat, sau în lipsa unui asemenea judecător, Preşedintele Camerei invită acel stat să-i comunice, într-un termen de 30 de zile, dacă intenţionează să desemneze pentru a participa la judecarea cauzei fie un alt judecător ales, fie un judecător ad hoc, şi, în caz afirmativ, să indice, în acelaşi timp, numele persoanei desemnate.

(b) Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care persoana astfel desemnată este indisponibilă sau se abţine.
(c) Un judecător ad hoc trebuie să aibă calificările cerute de art. 21 § 1 al Convenţiei, să nu fie împiedicat să participe la judecarea cauzei de vreunul dintre motivele menţionate de art. 28 al Regulamentului şi să corespundă exigenţelor de disponibilitate şi de prezenţă enunţate în paragraful 5 al prezentului articol.
2. Dacă Partea contractantă în cauză nu răspunde în termen de 30 de zile sau până la expirarea prelungirii acestui termen, pe care poate să i-o acorde Preşedintele Camerei, se prezumă că ea a renunţat la dreptul său de desemnare. De asemenea, se prezumă că ea a renunţat la acest drept dacă ea desemnează de două ori ca judecător ad hoc o persoană care nu îndeplineşte condiţiile enunţate în paragraful 1 (c) al acestui articol.
3. Preşedintele Camerei poate decide ca Partea contractantă în cauză să fie invitată să procedeze la desemnarea prevăzută la paragraful 1 (a) din acest articol numai atunci când i se va comunica cererea conform art. 54 § 2 al Regulamentului. În acest caz, şi în aşteptarea desemnării unui judecător de către ea, se prezumă că Partea contractantă în cauză l-a desemnat pe primul judecător supleant în locul judecătorului ales.
4. După desemnarea sa, la începutul primei şedinţe consacrate examinării cauzei, judecătorul ad hoc depune jurământul sau face declaraţia solemnă prevăzută de art. 3 al Regulamentului. Aceasta se consemnează într-un proces-verbal.
5. Judecătorii ad hoc trebuie să fie la dispoziţia Curţii şi, sub rezerva prevederilor art. 26 § 2 al Regulamentului, să asiste la şedinţele Camerei.

Făcându-se aplicarea articolului 29 din Regulamentul Curţii, a fost numit domnul judecător Mihai Poalelungi în calitate de judecător ad-hoc pentru cauzele în care este parte România. Această decizie devine aplicabilă începând cu data de ieri, 7 noiembrie 2011. Mihai Poalelungi este născut la 13 septembrie 1962 în Corjova, Moldova şi este judecătorul Moldovei la CEDO. El este doctor în drept, şi, printre funcţiile importante pe care le-a ocupat se numără cea de arbitru la Curtea Internaţională de OSCE de conciliere şi de arbitraj şi cea de judecător, în 2003 şi vicepreşedinte, în 2005, la Curtea Supremă de Justiţie între 2003-2008. De asemenea, este membru al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei începând cu anul 2000.